vineri, 17 februarie 2012

Varza murată - istorie, beneficii, mod de preparare

Varza murată


Femeile care consumă varză murată de 5 ori pe săptămână prezintă un risc cu 70% mai scăzut de a dezvolta cancer la sân.
In timpul fermentaţiei, produce o substanţa numită isotiocianat care previne răspândirea cancerului în organism.

Varza murată este extrem de bogata in vitamina C (mai bogată chiar decât alimentul în stare proaspătă, crudă), vitamină ce oferă protecţie antioxidantă, dar nu numai, ajutând astfel la fortifierea sistemului imunitar al organismului combătând virozele.
Varza murată este un puternic mineralizant şi remediu împotriva anemiei. În compoziţia sa sunt prezente minerale şi vitamine esenţiale pentru funcţionarea optimă a organismului: vitamine din complexul B (inclusiv B12) şi minerale precum magneziu, acid folic, potasiu,fier, iod.
Vitamina B12, din varza murată încetineşte procesul de îmbătrânire, protejând sistemul nervos şi împiedicând pierderile de memorie.
Numai 100 g de varza murată asigură un sfert din doza zilnica de vitamina C recomandată, iar un pahar-două pe zi de zeamă de varză pot face minuni pentru persoanele anemice sau a celor suferind de hemoroizi.
In timpul procesului de fermentaţie, se formează acidul lactic ce acţionează pozitiv asupra tractului digestiv curăţându-l de bacteriile dăunătoare şi ajutând astfel la detoxifierea organismului combate durerile de stomac şi constipaţia.
Moarea - zeama de varza acră - se recomandă pentru detoxifierea organismului, mai ales după sărbători, câte două, trei pahare în fiecare zi.


Varza murata este şi astăzi un aliment de bază al postului şi al iernii, consumată aşa proaspăt scoasă din putinică, sau transformată în sarmale, garnituri, plăcinte sau rulade. Asezonată din belşug cu paprica, chimion şi mărar, în perioadele lungi de iarnă, varza ne salvează de insuficienţa de vitamine.

Puţină istorie

Construirea Marelui zid chinezesc (un şarpe din piatră desfăşurat pe 1,5 mii de mile de-a curmezişul Asiei) a fost posibilă şi datorită verzei murate, un aliment de bază în hrana sclavilor. Medicii chinezi recomandau ca muncitorii să fie hraniţi zilnic cu varza
pusă la murat, împreună cu mărar, leuştean, seminţe de chimen şi fructe de ienupăr, dar şi cu puţin orez şi soia. In urmă cu o mie de ani, din China reţeta a fost preluată de popoarele din Rusia, care aveau experienţă în domeniu, punând la murat ierburi sălbatice.
Mai simandicoşi, europenii au rămas câtva timp în expectativă, jenaţi mai ales de mirosul murăturii, dar au capitulat în cele din urmă, apreciind-o la justa valoare. Un căpitan al flotei britanice, pe numele sau James Cook, a introdus varza murata în meniul marinarilor de cursă lungă, salvandu-i astfel de avitaminoza.

Depozit de vitamine

Varza murata conţine multe vitamine, microelemente şi săruri minerale, acid ascorbic, vitamina C (prelucrarea termică moderată favorizează creşterea cantităţii de vitamina C), acid folic (e conţinut mai ales în frunzele exterioare, de culoare verde), magneziu (restabileşte vitalitatea la persoanele suprasolicitate). Specialiştii în dietologie consideră că pentru unii bolnavi varza murata este mai folositoare decât cea proaspată, datorită faptului că bacilii acidolactici produşi în procesul de fermentare o îmbogăţesc cu vitaminele B1, B2, B3, B6 si B9. Varza murata este unicul produs alimentar vegetal care conţine vitamina B12, care înlătură oboseala şi anemia, ajută în lupta cu îmbătrânirea. Carenţa de vitamina B12 genereaza palpitaţii, slăbiciuni, pierdere de memorie şi scăderea auzului.
În anul1948, în varză s-a descoperit o substanţă antiulceroasă: vitamina U, care protejează mucoasa tractului gastro-intestinal de formarea ulcerului şi contribuie la tratarea ulceraţiilor. Sunt prezente şi alte vitamine şi microelemente, săruri minerale, glucide şi substanţe organice care stimulează producerea sucului gastric şi a secreţiei biliare. Substanţele anticancerigene care blochează creşterea tumorilor apar în varza murată în procesul de fermentaţie.

Brancardierul intestinelor

Unele afecţiuni ale ficatului, rinichilor şi aparatului locomotor se agravează datorită intoxicării organismului cu toxine, eliminate de bacteriile de putrefacţie, şi cu produse reziduale de fermentaţie intestinala. Varza murata este un remediu bun pentru dezintoxicarea lor. Bacteriile folositoare care apar în varza murată în procesul de fermentaţie restabilesc activitatea vilozităţilor intestinale, dereglată de disbacterioza. Varza murata favorizează şi procesul digestiv la persoanele cu scădere a funcţiilor motrice ale intestinelor. Cercetătorii spun că varza murată nu-şi pierde calităţile în timpul preparării culinare. Mai mult decât atât, preparată prin fierbere înăbuşită, poate fi consumată pentru vindecarea membranei mucoasei intestinale, la bolnavii care nu au voie să mănânce celuloza. Varza murată îmbunătăţeşte digestia, scoate din organism reziduurile şi activează enzimele care neutralizează substanţele cancerigene.

Tratamente externe

* Febra. Dacă un copil mic are temperatura ridicată, se aplică pe tălpile lui câte 2 linguri de varză murată tăiată mărunt, iar peste varză se pune câte o punguţă de polietilenă. Se încalţă şosetele deasupra sau se pansează cu bandaj şi se lasă 25-30 minute, după care se pune varza murată proaspătă.
* Răni, arsuri, lovituri şi inflamaţii. Locurile afectate se pansează cu terci din varză murată (obţinut prin zdrobire), pus între 2 straturi de tifon, care se schimbă de 2-3 ori pe zi. Dacă apare o senzaţie de arsura insuportabilă, varza se amestecă cu puţină apă fiartă şi răcită.
* Acnee. Zilnic se aplică pe zonele afectate frunze de varză murată. Compresa se ţine 25 de minute, apoi se spală pielea cu apă rece. Cura durează 1,5-2 luni.
* Dureri de cap. Pot fi diminuate cu varză murată învelită in tifon. Se aplică în zonele de după pavilionul urechilor şi pe tâmple, apoi capul se leagă cu un prosop. Dacă durerile sunt dese şi insuportabile, se beau şi câte 100 ml de zeamă de varză, de trei ori pe zi.

Tratamente interne

* Persoanelor cu astm bronsic li se recomandă consumarea zilnica a salatelor din varza murată, ceapă şi usturoi.
* Paradontoza. De 6-8 ori pe zi se mestecă bine câte 3-4 linguri de varză murată tăiată mărunt, iar intre procedurile de mestecat se clăteşte gura cu zeamă de varză acră încălzită.
* Pirozis (arsuri la stomac). Înainte de fiecare masă se mănâncă câte 2-3 linguri de varză murată tăiată mărunt.


MOAREA DE VARZA (zeamă de varză acră)

* Hemoroizi. Se beau cate 100 ml de moare încălzită, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Atunci când hemoroizii se asociază cu hemoragie, se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi şi se mănâncă zilnic salata de varză proaspătă sau murată.
* Avitaminoza si astenie. Se amesteca cate un pahar de moare si suc de roţii, se adaugă 150 ml de apa plata, o lingura de miere de albine şi o lingură de suc de lămâie. Se bea cate un pahar de 1-2 ori pe zi, între mese, până la îmbunătăţirea situaţiei.
* Răguseala, dureri uscate in piept. Se amesteca parti egale de moare si apa plata. Se bea lichidul cald, de 2-3 ori pe zi.
* Constipaţie. 1. Se dizolva 2 linguriţe de sare grunjoasa în 250 ml de moare şi se bea dimineaţa pe nemâncate. După necesitate, se repeta procedeul si a doua zi, tot dimineaţa. 2. Un pahar de moare (250 ml) se amesteca cu o linguriţa de drojdie sau 4 g de cruşin si se bea încălzit, dimineaţa, pe nemâncate.
* Diaree. Se recomanda consumarea amestecului din părţi egale de suc de roşii proaspăt stors si moare de varza.
* Afectiuni hepatice. Se bea amestecul din reţeta precedenta, cate 100 ml, de trei ori pe zi, intre mese, timp de 6-8 luni.
* Gastrita. Se bea zilnic moare incalzita, inainte de mesele principale. Prima data se beau 100 ml, apoi doza creste treptat, pana la 2 pahare pe zi.
Reţete străvechi de conservare a verzei
Ca să obţinem varza acră nu doar gustoasă, dar şi cu multe efecte terapeutice, e bine să amintim câteva reguli folosite din moşi-strămoşi.
* Puneţi varza la murat în zile cu lună plină.
* Nu vă apropiaţi de varza dacă nu sunteţi bine dispuşi sau nu vă simţiţi bine sau sunteţi bolnavi.
1. De regulă, la 10 kg de varză se pun 1 kg de morcovi şi 250-350g de sare. Morcovul îmbogăţeşte compoziţia cu vitamine şi serveşte drept izvor de glucoză suplimentară care participă la procesul de fermentare. Sarea favorizează extracţia de suc şi formarea de moare, reglează viteza de fermentaţie, este şi un conservant natural.
Cantitatea prea mare de sare împiedică activitatea microorganismelor, şi varza devine prea sărată, dar insuficient murată. In nici un caz nu se folosesc vase din aluminiu sau din tabla zincată! Materialul lor în contact cu mediul acid produce combinaţii chimice toxice.
2. Dacă varza se pune la murat întreagă sau tăiată în jumătăţi, se păstrează de 1,5-2 ori mai multe vitamine. La fiecare 10 kg de varză aveţi nevoie de 200-300 g de sare. Cu primele foi în care sunt învelite căpăţânile se acoperă fundul vasului. Se pun în straturi căpăţâni întregi sau tăiate în jumătăţi, varza tocata amestecată cu o parte de sare şi morcov ras pe răzătoarea cu orificii mari. Se adaugă după preferinţă mere, gutui, cătină, felii de sfeclă de zahăr sau sfeclă roşie, bobiţe de răchiţele, călin, scoruş, seminţe de mărar sau chimen. Sarea rămasă se dizolvă în cantitatea de apă necesară pentru umplerea vasului. Varza se acoperă cu un strat de frunze şi o bucată de ţesătură de bumbac împăturită, deasupra se aşează un platou de ceramică de mărime potrivită, cu o greutate deasupra, şi se ţine într-un loc cu temperatura de 18-22 grade. Zilnic se înlătura spuma, se introduce în câteva locuri un beţişor curat pentru eliminarea gazelor. Platoul trebuie sa fie permanent acoperit cu moare. Când moarea se limpezeşte şi procesul de fermentare se termină, varza se mută la rece.
3. Moarea de varza se conservă şi pentru perioada când varza se termină. Se lasă la rece într-un borcan acoperit cu un prosopel de bumbac, timp de 3-4 ore, ca să se limpezească, apoi se strecoară prin filtrul de cafea sau prin 4 straturi de tifon. Se aduce până la 80gr.C, pe un foc mare, intr-un vas emailat (nu se fierbe!), şi imediat se toarnă în sticle sau borcane sterilizate cu filet. Se păstrează in frigider.
4. In cazuri de gastrită, pancreatită, ulcer, afecţiuni renale şi hepatice se foloseşte varza murata fără sare. Intr-o găleată emailată se pune un strat de varza tocată amestecată cu morcov ras, apoi un strat de ceapă şi usturoi tăiate mărunt, iar un strat de varză şi aşa până se umple vasul la 4/5. Peste varză se toarnă apă caldă şi se pune o farfurie şi o greutate pentru presare. Găleata se ţine la căldura, zilnic se introduce un beţişor până la fund, pentru eliminarea gazelor, şi se înlătură spuma. După terminarea procesului de fermentare, varza se păstrează la temperatura de 2-8 grade.
-----------------------------------

sursa: http://www.formula-as.ro/2008/849/medicina-naturii-44/medicamentul-postului-si-al-iernii-varza-murata-10560)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu